In 1997, cand Frank Gehry si-a dezvaluit publicului muzeul sau ciudat din titan curbat din orasul spaniel Bilboa, putini si-au putut imagina impactul pe care il va avea cladirea asupra arhitecturii si turismului acestui oras de care nu multa lume auzise. O decada mai tarziu, “efectul Bilbao” a fost aplicat peste tot pe Glob, din Anglia in Abu Dhabi si America. Ideea ca orasele de mana a doua pot angaja arhitecti celebri sa le schimbe aspectul a fost aplicata cu efecte diferite, dar ce e clar pentru toata lumea e ca o cladire senzationala ii poate entuziasma pe oameni suficient de mult incat sa se suie in avion s-o vada.
NORMAN FOSTER
Viziunea lui: Structuri high-tech din sticla si otel cu o tusa eleganta si umanista.
Lucrarea care l-a facut cunoscut: Domnul Reichstag-ului, din Berlin
Construit in 1999, domnul Reichstag-ului proiectat de arhitectul englez Norman Foster este una dintre cele mai de succes fuziuni intre arhitectura traditionala si cea moderna si reprezinta, pentru multi, un simbol al Germaniei moderne. La scurt timp dupa reunificare, Bundestagul (Parlamentul german) i-a trasat lui Foster sarcina de a renova cladirea Reichstag-ului, sediul initial al parlamentului care data de pe vremea Imperiului Roman. Foster a proiectat un dom transparent de unde vizitatorii pot admira panorama Berlinului, dar pot privi si lucrarile Parlamentului prin conul central de oglinzi care reflecta lumina naturala.
Ultima creatie de succes: Terminalul 3, Aeroportul din Beijing
Putini sunt arhitectii dispusi sa se inhame la o astfel de munca de Hercule si sa promita ca o si finalizeaza in patru ani. Pentru a va face o idee despre dimensiunile terminalului care i-a primit pe vizitatorii Olimpiadei din Beijing, acesta are trei kilometri lungime, 179 de lifturi si se estimeaza ca pana in anul 2020 va ajunge la 55 de milioane de pasageri pe an.
DILLER SCOFIDIO + RENFRO
Viziunea lor: Proiecte neortodoxe, uneori revolutionare, semanand mai degraba cu instalatiile de arta decat cu niste cladiri.
Lucrarea care i-a facut cunoscuti: Institutul de Arta Contemporana din Boston
In 2006, biroul de arhitectura new-yorkez Diller Scofidio + Renfro – adica sotii Elizabeth Diller si Ricardo Scofidio plus Charles Renfro – au facut valva cu al lor Institut de Arta Contemporana din Boston, intr-un oras care nu se remarca prin dragostea pentru arhitectura contemporana. Galeria de la primul etaj pare sa pluteasca, iar o panglica de otel infasoara cladirea si tasneste prin holul de sticla, dand impresia ca e singurul lucru pe care se sprijina constructia.
Ultima creatie de succes: High Line, in New York
Impreuna cu arhitectii peisagisti de la Field Operations, echipa a transformat o cale ferata suspendata ruginita care trecea de-a lungul cartierului West Side din Manhattan intr-un parc urban. Calea ferata e prevazuta cu gradini si e destinata exclusive pietonilor.
FRANK GEHRY
Viziunea lui: Arhitectura exuberant de expresiva, deseori placata cu titan lucios.
Lucrarea care l-a facut cunoscut: Muzeul Guggenheim din Bilbao
Proiectul reprezinta punctul culminant al carierei arhitectului canadian. In 1997, aceasta cladire uluitoare a transformat un oras industrial spaniol necunoscut intr-o destinatie recunoscuta international. In interior gasesti cu greu un unghi drept si acum, la peste o decada de la inaugurare, cladirea nu si-a pierdut deloc din farmec.
Ultima creatie de succes: Sala Simfonica New World, din Miami Beach
Cladirile Art-Deco ca niste bomboane ale Miami-ului ii atrag pe turisti aproape la fel de tare ca plajele de aici si viata de noapte. Proiectul lui Gehry propune o cladire in stil deconstructivist cu o acustica senzationala compusa dintr-o serie de cuburi din otel inoxidabil aranjate sub un cadru alb din beton.
RENZO PIANO
Viziunea lui: O intrepatrundere armonioasa intre arhitectura, mestesug si tehnologie si ultilizarea ingenioasa a luminii.
Lucrarea care l-a facut cunoscut: Auditoriumul Parco della Musica, Roma
Ati crede ca o cladire supranumita Gli Scarafaggi (gandacii) va alunga vizitatorii, dar lucrarea lui Renzo Piano s-a dovedit unul dintre cele mai de succes proiecte de arhitectura moderna ale Romei. Este cea mai cunoscuta lucrare a lui Piano in patria natala, intr-un oras cunoscut pentru scepticismul cu care priveste arhitectura contemporana. Proiectul abuzeaza de materialele locale (pereti de caramida rosie, podele de travertin), iar porecla si-a capatat-o de la cele trei sali sub forma de carabus ale complexului.
Ultima creatie de succes: Ciobul, Londra
Amplasat pe malul sudic al Tamisei, Ciobul de sticla al lui Piano este, gratie inaltimii si formei sale inedite, unul dintre cei mai marcanti zgarie nori ai Londrei. Orasul vertical cuprinde birouri, magazine, spatii rezidentiale si un hotel.
JEAN NOUVEL
Viziunea lui: Cladiri ale caror fatade folosesc sticla, lumina si culorile care reflecta imprejurimile.
Lucrarea care l-a facut cunoscut: Torre Agbar, Barcelona
Dat in folosinta in 2005, Torre Agbar are deja statut de icoana a Barcelonei si e ceva cand ne gandim ca tot aici se afla celebra Sagrada Familia. Localnicii il numesc fie “trabucul”, fie, mai jucaus, “supozitorul” si il compara cu “castraveciorul” lui Norman Foster. Vizitati-l noaptea, cand fatada e luminata in albastru, rosu si roz.
Ultima creatie de succes: Koncerthuset, Copenhaga
Pe fatada cubului albastru cobalt cu dimensiunile de 39 pe 50 de metri se pot face proiectii care il transforma intr-o opera de arta abstracta plutind pe cerul noptii. |n interior, sala principala pluteste deasupra foaierului. Constructia face in continuare impresie intr-un oras nebun dupa design dar care, surprinzator, are prea putine cladiri contemporane notabile.
