Odata cu avantul luat de curentul verde peste tot pe Glob, din ce in ce mai multe persoane recurg la structurile din containere maritime pentru o alternativa mai ecologica. Exista nenumarate astfel de containere care zac degeaba in porturile lumii, ocupand un spatiu care ar putea fi folosit mult mai bine.
Este mult prea costisitor sa expediezi containerele goale in tara de origine si, in majoritatea cazurilor, e mai ieftin sa cumperi unele noi din Asia. Rezultatul este un surplus de astfel de obiecte care asteapta sa fie transformate in locuinte, birouri, apartamente, scoli, studiouri, dormitoare, adaposturi de urgenta si cam orice altceva v-ar putea trece prin minte.
Avantaje
Arhitectura care utilizeaza structurile lasate astfel nefolosite are nenumarate beneficii. Printre ele enumeram doar rezistenta, durabilitatea, disponibilitatea sI costul. Abundenta si pretul relativ mic al acestor containere provine din deficitul de bunuri fabricate in America de Nord. Pentru a acoperi acest deficit, America importa bunurile din Asia si Europa in containere maritime care deseori trebuie expediate inapoi goale, cu costuri destul de mari. Astfel, nu e de mirare ca se cauta noi aplicatii pentru containerele ajunse la destinatia finala.
Putina istorie
Primul care a solicitat un patent pentru arhitectura de acest gen, numind-o “o metoda de a converti unul sau mai multe containere intr-o structura locuibila”, este Phillip C. Clark, pe 23 noiembrie 1987. Patentul i-a fost acordat doi ani mai tarziu.
In 2006, arhitectul californian Peter DeMaria a proiectat prima rezidenta din containere pe doua nivele din Statele Unite ca un sistem structural care respecta regulile stricte ale codului de constructii recunoscut la nivel national. Dar mai impresionant decat proiectul sau este Orasul Puma construit de Lot-Tek cu o abundenta de materiale si un cost extrem de mic, fara a face rabat de la calitatea designului. Asemeni lor, exista o multime de exemple de arhitectura de calitate din containere marine.
Dezavantaje
Arhitectura de acest gen este extrem de laudata in lumea designului ca alternativa ecologica la moda la materialele de constructie traditionale si pare o alegere inteligenta pentru cei preocupati de protejarea mediului inconjurator. Cu toate acestea, exista o multime de dezavantaje ale constructiilor din containere.
De exemplu, substantele cu care sunt tratate acestea pentru a le spori durabilitatea in timpul transportului pe mare contin o serie de chimicale periculoase, cum ar fi cromul, fosforul si vopselurile pe baza de plumb. |n plus, podelele din lemn din interiorul majoritatii containerelor sunt tratate cu pesticide toxice ca arsenicul sI cromul pentru a tine daunatorii la distanta.
Refolosirea containerelor pare a fi o alternativa care presupune un consum mic de energie destinat transformarii habitatului intr-unul locuibil. Dar structura trebuie sablata, trebuie inlocuite podelele si trebuie taiate deschideri cu flexul. Pana sa ajunga sa poata fi folosit pe post de structura, containerul va produce aproximativ 453 kilograme de deseuri periculoase. Toate acestea, laolalta cu o serie de combustibili fosili necesari pentru a muta containerul la locatie prin intermediul unor masinarii de mari dimensiuni contribuie semnificativ la amprenta ecologica a contructiei.
O alta problema ar fi aceea ca, din punct de vedere al dimensiunilor, un container individual da nastere unui spatiu ciudat destinat muncii sau locuirii. Luand in considerare si izolatia adaugata, va rezulta o cutie lunguiata. Pentru a genera un spatiu adecvat, va fi necesara combinarea mai multor containere, lucru care, la randul sau, consuma energie.
In unele parti ale lumii, este mai ieftina si mai putina consumatoare de energie constructia unei structuri similare ca scara, dar din panouri de lemn. Arhitectura din containere maritime se justifica acolo unde resursele sunt putine, exista o abundenta de astfel de structuri si unde oamenii au nevoie urgenta de adaposturi, cum ar fi situatiile de dezastru.
